marți, 19 martie 2013

Iarna-i ca vara...

Iarna nu-i ca vara, spunea un personaj celebru.
Ma gandeam ca sunt mai bine de zece ani de cand n-am mai 
vazut cojoaice in Bucuresti. Nu zic ca nu mai exista, spun doar 
ca eu sunt cel care nu le-am observat. Nu le-am vazut decat 
iarna, anotimpul lor preferat de haladuiala, dar au trecut atatea 
ierni de cand nu m-am mai bucurat de prezenta lor. Ma gandeam 
ca mi s-a facut dor de aceasta pasare, marunta si bruna, situata 
ca marime ,,intre vrabie si pitulice", cum spunea D. Radu. 
Da tarcoale trunchiului de copac, catarandu-se doar de jos in sus,  
dinspre radacina spre coroana lui, ca un minuscul soricel. 
Numele ii vine de la scoarta (coaja) de copac, de care viata
pasarii depinde atat de mult. Exista doua specii, greu de deosebit 
de amatori ca mine, practic doar ghearele de la picioare si culoarea 
sprancenii fac diferenta intre ele. Cu siguranta ca eu am vazut-o pe 
Certhia familiaris, cealalta cojoaica, cea cu degete scurte, cum mai 
este numita, Certhia brachydactyla, nu sunt sigur daca isi face simtita 
prezenta in Bucuresti. Date despre aceasta pasare sunt greu de gasit, 
doar cateva generalitati, ornitologii parca tratand-o cu mai putin interes.
Cu toate acestea, la Victor Ciochia, in ,,Pasarile clocitoare din Romania", 
pagina 219, apare urmatoarea noutate: ,,Adesea, pana la inceperea celui 
de al 2-lea clocit, parintii mai dau hrana puilor; daca este cazul ca unul 
din pui sa fie mai plapand, masculul se ocupa in continuare de el".
N-ar trebui sa ma mir ca nu mai vad cojoaice in Bucuresti, cand arborii 
batrani din acest oras au ajuns pe cale de disparitie.
In cartierul meu, in drum spre serviciu sau cu alte treburi, le vedeam 
frecvent, iarna, prin gradinile blocurilor. Dar vremurile se schimba si, in 
ce priveste cojoaicele, iarna-i ca vara, adica tot mai pustie in astfel de 
pasari.

stefan s. 
19 martie 2013

2 comentarii:

  1. Nu stiu cum arata pasarile acestea, voi cauta imagini.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, sunt imagini interesante pe Youtube.
    V-as recomanda un scurt filmulet: Tastati Certhia familiaris, apoi alegeti Tradkrypare Eurasian Treecreeper; veti vedea o cojoaica hranindu-se din doua bucatele de crenwursti. Nu neglijati piciorusele acestei pasari, o sa vedeti cat de mult seamana cu doi paienjeni cafenii!
    Mai ganditi-va ca pasarea aceasta e de marimea unei brose, o ,,bijuterie" vie, are doar 13 cm, cu cioc si cu coada cu tot... Dupa ce urmariti aceste imagini, poate ca o sa-mi puteti intelege fericirea cand le puteam urmari la doar cativa pasi de mine. Dar si supararea ca nu le-am mai putut vedea de atata timp.

    RăspundețiȘtergere